Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” vă invită să participați, în zilele de 7 și 8 decembrie 2018, la Conferința Internațională  „Granițe ale literaturii române: lingvistice, istorice, geografice”, organizată în cadrul Proiectului Prezervarea și valorificarea patrimoniuluiliterar românesc folosind soluții digitale inteligente pentru extragerea și sistematizarea de cunoștințe (INTELLIT), PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0821/ Nr 54PCCDI/ 2018.

Lucrările conferinței își propun să dezbată modul în care istoria și lexicografia literară s-au confruntat cu problemele metodologice și epistemologice (dar și politice, ideologice, economice) de la mijlocul secolului trecut până în prezent. În acest sens, colectivul nostru de cercetători a elaborat, sub auspiciile Academiei Române, Dicționarul general al literaturii române, a cărui a doua ediție este în curs de finalizare, Cronologia vieții literare românești  – perioadele postbelică (1944-1967) și postcomunistă (1990-2000), care reprezintă concretizarea,în 28 de volume, a celor mai importante evenimente din presa cultural-literară a ultimilor 75 de ani, precum și numeroase ediții critice consacrate scriitorilor români reprezentativi.

Revoluția tehnologiilor comunicării a facilitat tuturor culturilor naționale  intrarea în „era digitală”. Trăim, după cum adesea se spune, în secolul transculturalității, într-un context globaliza(n)t, cu un real profit în ceea ce privește sistematizarea cunoștințelor, grație soluțiilor inteligente oferite de informaticieni din cadrul ICI și Universitatea Politehnica București deveniți, alături de Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, partenerii noștri de proiect.  Cu toate acestea, disciplina istoriei literare trebuie să plece în continuare de la realitatea faptelor pe care le descrie, de la realitatea unor granițe mai mult sau mai puțin „naturale” (limbă, spațiu, istorie, identitate). Cum poate fi rezolvat în practică acest paradox? Cum putem armoniza, în spațiul narațiunilor lexicografiei și istoriei literare, realitatea apartenenței la un spațiu european comun și dezideratul pe care orice literatură s-a construit, anume acela al formulării unor diferențe specifice în raport cu celelalte literaturi? Altfel spus, cum putem armoniza deschiderea către exterior și prezervarea unei identități recognoscibile? Cum putem recupera eficient fenomene aparent „periferice” care în mod tradițional au fost lăsate în afara interesului istoricilor literari (cum ar fi rădăcinile latine, slavone sau grecești ale literaturii române)? Cum putem recupera eficient literatura scrisă de români – nu întotdeauna în limba română – pe alte meleaguri? Sau cum putem deveni mai conștienți de literaturile în alte limbi decât româna (maghiară, germană, idiș) scrise pe teritoriul României? Cum putem lărgi conceptul de estetic prin includerea unor fenomene aparent (doar aparent) non-estetice?

La fel de deschise interpretărilor şi interogaţiilor rămân cele aproape cinci decenii de viaţă literară, consemnate de presa noastră culturală din perioada totalitarismului de tip comunist şi, ulterior, în lunga ei tranziţie literară şi socială către democraţie. În pofida numeroaselor contribuţii recente, multe dintre cele petrecute în acest interval, pot constitui suportul colocvial al discuţiilor sugerate tematic mai jos.  Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care conferința noastră vă propune să meditați și vă invită să răspundeți, pe 7-8 decembrie a.c., în cadrul Conferinţei anunţate.

Organizatorii acestei conferințe vă propun următoarele teme de reflecție:

• Rădăcinile literaturii române vechi
• Literatura națională și conturarea conștiinței identitare
• Literatura națională și provocările globalizării
• Diaspora, exil, literatură migrantă
• Reprezentări ale exilului literar românesc în presa de dinainte și de după 1989
• Cartografierea literaturii române în istoriile literare din Europa
• Cronologia vieții literare românești – genuri literare frecventate și teme emergente (dezbateri, polemici, forme de oportunism, forme de rezistență, mistificări ș.a.)
• Discurs justițiar/ moral versus discurs critic/ estetic în perioada literară 1944-2000
• Structuri şi forme de manifestare ale „câmpului politic” versus „câmp cultural” în presa literară
• Reconfigurarea reliefului literar românesc în presa culturală, după 1989
• Apariția „Noii Lumi” [Spațiul Virtual] și consecințele ei asupra evoluției fenomenului literar, între analogic și digital
• Suporturi convenționale, suporturi digitale ale informației de istorie literară și ale narațiunilor metaliterare

Lucrările prezentate în cadrul Conferinței care vor fi selectate pentru publicare de către membrii comitetului ştiinţific. 

Am fi onoraţi să răspundeţi invitaţiei noastre şi să vă înscriem numele în lista participanţilor. Aşteptăm propunerile şi înscrierile dumneavoastră, cu indicarea titlului comunicării şi un scurt rezumat al acesteia, până la data de 15 noiembrie 2018.